jueves, 16 de julio de 2009

Poesia en Dialecto


U MIGRANT


Quann u migrant votid’u pais,
P’abbrazzad’i parint ch’ha lassat’
Guardid’u campanar semp tis’
C’assù munn munn ha ricurdat’

Cu vena ddà Girmanii o cchiù luntan
Cu d’America manna nnu salut,
cu vena da Turino o da Milan’
e cu du postu cchiù bicin s’ha ricut.

Quant sacrifiggii ssù poviru migrant’!
E quantu spinn soffridi aint u cor’!
Quant prighir ha fatt a tutt’i sant
Pi bidid’i figghi sui u”grand’amore”.

E mò chi s’ha ricut tutt atturn,
chi valici ancor mminz’a casa,
cuntid’i fatt tutt’u iurn
pu abbrazzid’a mugghiera e si la vasa.

Chi bellu mument! si scordidi i lacrimi sui
E quann si consola chi futografii
Pur s’ada arrivat a nott i dui
Nechidi i guai cu brindisi e allegria.

Domenico AGRELLI

No hay comentarios:

Publicar un comentario